IUBIREA DIVINĂ
Omule! ești lutul de Dumnezeu modelat,
Un chip minunat... sub ceru-n stelat...
Și-n nări... ți-a pus din a Lui suflare.
Ți-a dat chip... după a Lui asemănare.
Ale Lui sunt pământul și ceru-înstelat...
Îl ascultă... tot ce mișcă... ce are suflare...
Numai Tu suflete... te-ai îndepărtat...
Grăbește! ... Revino! ... Și-i dă ascultare!
S-a revărsat din cer... lumina Sfântă.
Și a cuprins... pământu-n razele ei.
S-a ridicat din adâncul văii... o stâncă...
Ca temelie de cruce... iubirii temei.
Pe cruce... a învins iubirea Divină...
Tot răul... născut din neascultare.
Mă plec sub cruce: cu căință... umilă...
Să sorb din izvorul iubirii... iertare.
A potolit setea sufletului încercat...
Revărsând peste om... toată bucuria.
Din întuneric l-a smuls... lumină i-a dat...
Minunile Domnului, sunt azi... mărturia
Unei măreții... ce țese din firele iubirii,
O țesătură nouă... mătasea neprihănirii.
S-a-îndurat de suferinţele mele...
Mi-a dat bucuria și-am uitat de durere.
Dragostea sublimă... m-a împresurat...
S-a cuibărit toată-n suflet... și mi-a dat...
O minunată nădejde... că voi fi și eu...
În împărăţia eternă... cu Dumnezeu.
Amin!
Domnul in fiecare zi isi arata iubirea si indurarea Sa, Ii multumesc ca imi da ragaz sa pot sa-L laud, sa-L marturisesc si sa-I aduc multumirile mele.